(Timișoara- Buziaș – Lugoj – Caransebeș- Glimboca – Băile Herculane- Bozovici – Anina – Oravița- Reșita – Bocșa – Deta-Timișoara)
Banat prin excelenţă, în care se îmbină dintotdeauna original şi specific urbea cu peisajul rural, metalurgia cu apele minerale, şopotul Beiuşniţei cu scrâşnetele schiurilor pe zăpada Semenicului. Chiar dacă nu este integral şi exclusive o “ţară”, Banatul include vatra Ţării Almăjului şi se defineşte ca un tot organic, zonă istorică a României, pământ pe care 2,000 de ani de civilizaţie umană, de zămislire autohtonă şi -au lăsat din plin semnele; de la băile romane “ale lui Hercule” la prima cale ferată a ţării, Oraviţa-Buziaş, iar de aici la fabricarea primelor locomotive în bătrâna Răciţa; de la paşalâcul Timişoarei la marele, frumosul ansamblu arhitectonic de azi, eroicul oraş de pe malurile Begăi; de la primul teatru al naţiei, sfinţit de Eminescu, la marturiile despre Bartok si Lenau; de la inegalabila Vale a Nerei la confortul de pe “acoperişul Banatului” -argumente si chemare la mereu alte izvoare de gând si faptă.
BĂILE HERCULANE: oraş situat pe cursul inferior al Cernei, la poalele Domogledului (1,300 m altitudine) din munţii Mehedinţi (DN 67 D; 20 km north). Statiune balneoclimaterică (160 m altitudine): ape termale, unele înzestrate cu cea mai ridicată radioactivitate cunoscută în România, folosite la stabilimentul antic AdAquas Herculi Sacras ad Mediam (Divinele ape ale lui Hercule de lângă Mehadia, unde se afla castrul Ad Mediani, adică la jumătatea drumului dintre Diema-Orşova şi Tibiscum-Caransebeş); poate în stăpânirea lui Dan Voievod pe la 1385, staţiunea se face cunoscută mai ales după 1790 pe plan european, iar în ultimele decenii ajunge de notorietate în lume (hoteluri, vile, campinguri, baze de tratament).
Locuri de văzut:
- Statuia lui Hercules, zeul roman al cărui nume îl poartă stațiunea
- Băile Imperiale Austriece- acum în renovare, au fost odată un centru de atracție pentru împărații și împărătesele imperiului austro-ungar.
- Muzeul Stațiunii Băile Herculane, care a inaugurat varianta digitală, așteptăm ca aceasta să poată fi accesată – www.herculaneistoric.ro, (Edificiu, sec. XIX; Vestigii paleolitice, substantial patrimoniu de material ori aduse din castrul ad mediam; Numismaticoun)
- Bazine termale naturale din râul Cerna
- Grota Haiducilor și Grota cu Aburi
- Vestigiile Apeductului Roman
- Băile Romane
- Instalaţii Balneare Antice * Pavilioane Balnear , arhitectură special, sec. XVI II-XIX .
- Strada romană
CARANSEBEŞ: oraş situat la confluenţa râului Sebeş cu Timişul bănăţean (DN 6; 75 km north-west). Urme din neolitic, aşezare dacică, apoi castrai Tibiscum (sec. II); atestată în 1290 cu numele de “Sebeş” ca centru al unei formaţiuni voievodale româneşti, localitatea se uneşte în sec. XV cu “Căvăranul” adoptând combinaţia toponimică actuală. Muzeu de Istorie şi Etnografie (unelte neolitice, bogat inventory de piese romane; arme de foc şi arme albe; îndeletniciri străvechi, păstoritul în Borlova, port popular local) * Colecţie muzeală (Protoierie) * Cetatea (sec. XIII-XVI; urme) * Cazarma Gr ănicerilor (sec. XVIII) * Biserică , sec . XIII ( Căran , urme ) , bisericidin sec. XV-XVIII (baroc) * Ion Dragalina , statue (1934, M. Onofrei), casa generalului /. Dragalina (1860-1916) * Ecaterina Teodoroiu . bust (1978, O. Iliescu).
LUGOJ: oraş situat pe Văile Timişului bănăţean şi Timişanei (DN 6; 44 km north-west). Urme antice de vieţuire, fortificaţii medievale (1347) sub autoritatea Banatului de Severin, timp în care li se confirmă “nobililor, cnezilorprecum şi celorlalţi români, vechile lor privilegii”; recunoscut ca oraş în 1428. Urbe cu bogată tradiţie muzicală (cor, 1818) unde a profesat Ion Vidu şi sa născut compozitorul Tiberiu Brediceanu; vechi centru de cultură românească (Şcoală în sec. XVI, liceu din sec. XIX) în care a trăit un timp şi Eftimie Murgu, întemeietorul învăţământului filozofic din România (1805-1870) .Muzeul de Istorie şi Etnografie(1905; 60,000 de exhibitate fixează tabloul evoluţiei oamenilor pe cursul superior al Timişului: unelte de piatră, corn şi os, podoabe din epoca bronzului, tezaur de antichităţi romane din castrul Tibiscum, piese daco-romane f olosite de-a lungul mileniului I dH, numismatică; meşteşuguri medievale; creaţie populară din zona Făgetului; pictură modernă şi contemporană) * Casa Personalităţilor Lugojului (Figuri proeminente ale oraşului) * Casa Muzicii (Tradiţia culturii muzicale ) * Colecţie de Artă (Protoierie) * Hanul Poştei i sec. XVI) * Turn ( 1402 ; 1728 , baroc ) * Biserică ( 1766 ) înălţată după planurile lui Fischer vonErlach jr., considerată a fi printre cele mai importante monumente de stil baroc din Banat * Monumentul revoluţiei de la 1848 (“Câmpia Libertăţii”; 1968, P. Jecza. locul unde sa desfăşurat în 1848 marea adunare a 12.000 de bănăţeni) * monuments]
BUZIAŞ: oraş situat în Câmpia Banatului, pe malurile pârâului Şurgani, vecn mi Silagiu (DJ 592; 24 km west). Staţiune balneoclimaterică (128 m alt.) oficializaţi mâ (ape minerale cunoscute din antichitate, cu bogat conţinut de acid carbonic şi rwJ carbon, indicate în tratarea afecţiunilor aparatului cardiovascular, tubului digestive, ajmm urinar, în anemii). Colecţia de Artă Populară Iuliana Folea-Troceanu (costume, mi împletituri, ceramică, meşteşuguri).
TIMIŞOARA: oraş situat în Câmpia Timişului, pe malurile râului Bega BemDN 6, 33 km north-west; reşedinţă a judeţului Timiş. Din epoca neolitică, dovezi ai- materiale umane; posibil castru roman, cetate medievală (“Castrum Temessien înconjurată natural de mlaştini – “o broască ţestoasă ce şade înecată în apă” atunci comparată. La 1514 oraşul a fost asediat de ţăranii răsculaţi sub con djcaJ Gheorghe Doja. După eliberarea Banatului de stăpânirea otomană (1552-171S. de îndiguiri şi canalizări au durat mai mult de 30 de ani (1728-1760). Printre din lume care au folosit tramvaiul cu cai (1869), prima urbe din ţară şi raritate irunde sa introdus iluminatul străzilor cu electricitate (1884), oraş românesc prima dată sa practicat pe apă transportul în comun (Bega, 1869) şi a circulat electric (1899). Importantă citadelă industrială, centru universitar şi cultural-artistic oraş-erou al revoluţiei din 1989. Muzeul Banatului (Castel, sec. XIV, refăcut ki întemeiat 1872: vestigii paleolitice, neolitice, elemente ale civilizaţiei geto-dacice. romane, cetate medieval ă şi implicaţiile ei; numismatică; floră şi faună bănăţearâ. minerale şi roci; aproximative 15,000 de fluturi, 8,000 de coleoptere, 2,500 taxidermizate; acvarii) * Muzeul de Artă (1888: maeştri români ai sec. XIX-XX. fm universală , pictură populară )*Muzeul de Etnografie (Bastion, sec. XVIII: meşiqJ textile, costum ţărănesc, prelucrarea lemnului, ceramică, pictură pe sticlă, ira româneşti, şvăbeşti, sârbeşti; “Pădurea Verde” – construcţii populare în aer liber, cas nic, instalaţii şi piese tehnice arhaice) * Expoziţia Traian Vuia (Viaţa şi activ itani ce a fost pionier al aviaţiei mondiale, 1872-1950) * Colecţii de Artă (Arhiepiscopie, * Cetate (1718. tip Vauban; fragments) * Castelul Corvine ştilor (1342, 1441, 185* ^ turcească (sec. XVIII) * Primăria veche (1734) * Prefectura veche ( 1754) *Faci Medicină (1754) * Casa cu “Pom de fier” (sec. XVIII, fost sediu al breslelor) bere (sec. XVIII) * Palatul Dicasterial (1854: peste 400 de încăperi) * Fântâna cu (minerală, 24 °C, 412 m adâncime) * Catedrala romano-catolic ă (1736-1773) * Mitropoliei Banatului (1946; Expoziţie de artă veche) * Opera (1928; stil
* Sfânta Treime (sculptură barocă, 1740, în amintirea stingerii unei epidemii.
DETA: oraş situat în Câmpia Bârzavei, pe malul pârâului Birda (DN 59: — Muzeul de Istorie şi Etnografie (materiale neolitice, geto-dacice, medievale r; sec. X-XI; Colecţie numismatică; port local, piese din lemn decorat).
BOCŞA: oraş situat pe Valea Bârzavei, la confluenţa cu Moraviţa (DN 5> 3 l est), între “tâlve” de 300-400 m înălţime; toponim preluat de la “bocşă”, piramica anume aşezate pentru a obţine prin arder e mangalul. Exploatare minieră antică, i atatestată documentar în sec. XVI, vechi centru metalurgic (furnal şi topitene. Construcţii de maşini, prelucrarea lemnului. Cetate (“Buza Turcului”: fortificaţi: ~ fierului şi ulterioare; urme) * Rezervaţie arheologică (“Cra cul de Aur”, fostă e auriferă în timpul romanilor).
REŞIŢA: oraş situat pe Valea superioară a Bârzavei, între Munţii Docnece: « (DN 58; 20 km south-est); reşedinţă a judeţului Caraş-Severin. Urme ale unei vech: sc jlturi umane stimulate şi de existenţa bogatelor zăcăminte minerale. Atestată documentar ir» sec. XV, “Răciţa” (numele de odinioară) a beneficiat de atenţia acordată în Banat organizării mineritului şi metalurgiei fierului: la 1771 se produceau primele instalaţii siderurgice, în 1-S _ 3 se fabrica înt âia locomotivă cu aburi. Unul dintre cele mai puternice complexe industriale din ţara. Muzeul de Istorie(colecţii de figurine şi piese de cult neolitice, exhibits cm epoca romanizării, sec. I-VII, bogate colecţii orientale, începuturile metalurgiei locale; ţesături de interior, ceramică, port popular; pictură şi grafică contemporane) * Expoziţia permanentă de Loco motive (evoluţia mijloacelor de tractare acţionate cu aburi) * ” Reşiţa, 200 ” (Monument ridicat la aniversarea a două veacuri de activitate productivă, 1971) * Fântâna cinetică ( C. Lucaci ) * Grădină zoo .
ORAVIŢA: oraş situat pe valea pârâului omonim, în zona dealurilor din vestul Munţilor Aninei (DN 57 B; 52 km south-vest). Exploatări de aur şi cupru din antichitatea romană continuate de turci (sec. XV) şi austriaci (1703: lacuri de baraj destinate spălării minereurilor). Primul furnal (1718), întâiul oficiu minier din ţară (1730), uzina de fier de la ..Răciţa” (1768), prima cale ferată de pe teritoriul României, Oraviţa-Buziaş (1856) urmată de Oraviţa-Anina (1860). Sus ţinută activitate culturală românească: pe scena celui mai vechi teatru (1817) au evoluat Pascaly şi Eminescu, Tr. Grozăvescu, Agatha Bârsescu, George Enescu, emulaţie ce a cuprins şi pictura, literatura. “Cel mai lung oraş din România “ G.V alsan )întruneşte elements pronunţate de localitate climaterică (218 m alt.). Muzeul de Istorie (Clădirea teatrului: mobilier original, accesorii, recuzită, costume din cea mai veche garderobă a teatrului; documente privind istoria Oraviţei; Colecţie de piese farmaceutice; Expoziţie de etnografie comparată) * Colecţie muzeală (Protoierie) * Biseric a . 1784, monument baroc de provincie * Case cu ferestre panoramice.
ANINA: oraş situat în munţii cu acelaşi nume, cunoscută zonă a carstului bănăţean (DN 57 B; 20 km north-east). “Steierdorf-Anina”, localitate unde se pregătea mangalul pe la 1774 pentru cuptoarele de cupru din Oraviţa; zonă cu elemente de staţiune climaterică (“Aurora Banatului”, 780 m old.). Exploatare a carbunelui superior dezvoltată după 1790 si. recent, a şisturilor bituminoase. Muzeu de Istorie (evoluţia culturii umane în regiune, tehnici şi tehnologia prelucrării minereurilor) * Farmacia Steierdorf .
BOZOVICI: comună situată pe Valea Minişului, în vecinătatea confluenţei cu Nera (DN 57 B; 29 km south-east), principala aşezare a Ţării Almăjului, localitate amintită de Mate. Corvin la 1484 pentru mărimea şi aspectul ei deosebit. Zonă de interes aparte etnografic ş: folcloric – ,J3anatul reprezintă barocul etnografiei româneşti” aprecia Lucian Blaga, iar învăţatul călător italian F. Griselini consemna printre altele că “…ce au ei mai bun oferi oaspetelui. Salutul lor e foarte simplu şi înseamnă mult mai mult decât formulele emfatici şi goale obişnuite la popoarele civilizate: Pace şi sănătate, asta e totul …iar cea mai mau plăcere a acestui popor este dansul” *Eftimia Murgu . bust (în memoria filozofului, 1805-1870, conducătorul revoluţiei de la 1848-1849 din Banat; 1965, R. Ladea).
