Traseul: BUCURESTI – Pasărea – Cernica – Herăști – Comana – Călugăreni – Adunații Copăceni – Popești – Ciorogârla – Bolintin Vale – Florești-Stoenești – Gaiseni – Potlogi – Mogosoaia – Buftea – Ciolpani – Snagov – Caldarusani – Caciulati – Balotești – Pădurea Băneasa – BUCUREȘTI ( cca 350 Km)
1. Trasee turistice în București
Bucureşti, port-fanionul decisivelor transformări sub semnul cărora aflăm câmpia, muntele şi marea, satul şi urbea, Bucureştiul-erou al revoluţiei, simbol acum al convertirii timpului şi energiilor în fapte de referinţă este, firesc, întâiul popas al periplului nostru terestru ce se va desfăşura într-un spaţiu de milenar efort creator. Prezentul traseu l-am putea numi de promenadă, el fiind menit a pune mai distinct în valoare centura de agrement a Capitalei, dar propunându-şi în acelaşi timp să puncteze câteva dintre cele mai reprezentative monumente istorice, de arhitectură, de artă ori ale naturii din vecinătatea oraşului. Partenere zodiei de şes a Bucureştiului, ele populau odinioară Vlăsia care, fíe şi fără urmaşi pe măsură, a lăsat moştenire o palmă de pământ ce „nu e nici monotonă, nici fără caracter şi poezie” cum remarca Nicolae lorga încă de pe la începutul veacului. Pentru că, în lipsa unor forme marcante de relief, multiseculara noastră Capitală a fost dăruită totuşi cu un generos brâu acvatic şi vegetal, ambianţă desigur utilă însă deopotrivă răspuns dorului de frumos al ciobanului Bucur-născător de legendă, al celor cu mult mai vechi decât el neaoşi, al fiecăruia dintre noi – ape ţesute de stejarii nepoţi, domeniu de şoptită chemare pe-ntinsul căruia stau încrustate nume de mândrie ale istoriei române, martori cu pecetea zidarului, cioplitorului, zugravului.
BUCUREŞTI: oraş situat în Câmpia Română din sud-estul ţării, pe malurile râurilor Dâmboviţa şi Colentina (55-90 m alt.); capitală a României.
Într-o regiune cândva bogat împădurită, oamenii au găsit adăpost convenabil şi stabil din paleolitic şi epoca bronzului, au ridicat fortificaţii geto-dacii şi au vieţuit romanii (sec. Iî.H.- II d.H.), au crescut aşezările populaţiei băştinaşe către veacul al XIV-lea când aflăm aici o probabilă Cetate a Dâmboviţei şi, sigur atestată, o fortificaţie – în 20 septembrie 1459 – nimerit loc de popas la drumul mare dintre Dunăre (60 km) şi Carpaţi (100 km), vad al negustorilor (Lipscani, Braşoveni, Precupeţii Vechi, Zarafi) şi meşteşugarilor (Curelari, Şelari, Blănari, Şepcari, Cavafi, Olari, Franzelari, Tăbăcari, Mătăsari).
Cetate de Scaun definitivă din secolul al XVII-lea (cu 22 de biserici încă din 1595, anul Călugărenilor), Bucureştii joacă un rol important în revoluţiile de la 1821, 1848, devine reşedinţă a Principatelor Unite în 1862.
(„ Oraşul Bucureşti este de secole făcut pentru ca să fie Capitala României… Nicăieri, în nici un alt oraş al ţării, nu există… un popor cu aspiraţii mai naţionale şi mai liberale, un spirit public mai neatârnat”, M. Kogălniceanu).
Ovaţionează proclamarea independenţei României la 9 mai 1877 şi devine capitală a statului naţional unitar în 1918 – urbe distinsă de către Italia şi Franţa în 1920 cu Crucea de Război, aşezare de amestec orientalo-occidental numită adesea „Micul Paris”.
Bucureşti a fost primul oraş din lume iluminat cu lămpi de petrol, a beneficiat de cale ferată din 1869 (Bucureşti-Giurgiu), s-a impus în economia internă şi pe piaţa externă prin comerţ şi cea 180 de mari interprinderi printre care şi uzinele Malaxa întemeiate la 1921, adevărat monument al industriei naţionale; este epoca în care sunt înălţate importante edificii publice şi particulare, astăzi monumente de arhitectură.
Ia amploare activitatea de schimb, cu manifestări semnificative: o scrisoare venită din străinătate purta adresa „Palatul Regal, Calea Victoriei, vis-â-vis de magazinul Colţescu’ .
Chiar şi boema oraşului se avânta într-ale negoţului; vecină fostului Teatru Naţional, berăria ..Gambrinus” 1-a avut o vreme patron pe I.L. Caragiale, cu Ion Păun-Pincio la casă. de unde catrenul: Jancu Luca Caragiale, / Vinde berea cu măsură / Face şi literatură /însă nu face parale… “.
Principal centru politic, administrativ, economic, ştiinţific, artistic. Borna Zero din Piaţa Sf. Gheorghe (centrul oraşului) indică locul de unde începe măsurătoarea geodezică şi numerotarea kilometrică a principalelor căi rutiere ale ţării (DN).
1. Obiective turistice în București:
Muzee în București:
- Muzeul National de Arta
- Muzeul Ceramicii si Sticlei
- Muzeul de Istorie si de Arta al municipilui Bucuresti
- Muzeul Curtea Veche
- Muzeul de Arta Veche
- Muzeul tehnic etc.
Monumente istorice, de arhitectura si de artă în București:
Manastirea Plumbuita * Biserica Curtea Veche * Bisericile Fundenii Doamnei * Palatul “cu lei” * Palatul Patriarhiei * Palatul Justitiei * Biblioteca Centrala Universitara * Ateneul Roman * Banca Nationala etc.
Statui si Monumente în București: Mihail Cantacuzino * Mihai Viteazul * Constantin Brancoveanu * C.A.Rosetti * Monumentul Geniului * Monumentul Aviatorilor etc.
Grădini și Parcuri în București:
Gradina Botanica
* Gradina Cismigiu * Parcul Cismigiu * Parcul Tineretului * Parcul Herastrau * Parcul Carol I * Parcul National etc.
2. Trasee turistice în PASĂREA
Sat aşezat în vecinătatea lacului omonim, la limita pădurii Pustnicu (DN 3+DJ 100; 22 km est). Aici puteți vedea mănăstirea Pasărea – monument istoric (1812); în incintă au funcţionat, după 1864, o şcoală şi un spital; către sfârşitul vieţii s-a retras aici sculptorul Gheorghe Anghel (1904-1966), autorul uneia dintre cele mai emoţionante întruchipări în bronz ale lui Mihai Eminescu (în faţa Ateneului Român); Colecţie de artă veche *
Zonă de agrement – Pădurea Pustnicu: lac, ambarcaţiuni, pescuit sportiv.
3. Trasee turistice în CERNICA
Comună situată în apropierea pădurii şi riverană lacului cu acelaşi nume, ultimul din salba Colentinei (DJ 301; 17 km est).
Mănăstirea Cernica – vast ansamblu arhitectonic (Ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei, cea 1600,1815); importantă şcoală de zugravi (sec. XVIII-XIX), pictură de tradiţie medievală (1815); puternic centru de cultură unde au lucrat cărturari ca Macarie Grămăticul şi Naum Râmniceanu (ultim cronicar al Ţării Româneşti, 1764-1839); ,jiici am poposit şi eu cu gândurile, cu tainele, cu searbădă mea devoţiune…” {Gala Galaction); Colecţie de artă veche (pictură pe lemn, broderii, ferecaturi de carte, manuscrise, tipărituri).
Aici veți găsi:
- casele memoriale Arhimandrit Calinic (Fondator, sec. XIX, stareţ),
- mormântul lui Gala Galaction (1879-1961),
- cavoul mitropolitului Nifon (pictură 1875, Gh. Tattarescu),
- morminte ale unor fruntaşi moldoveni de peste Prut, ale multor sfârşiţi în cutremurul din 1977
* Monumente ale naturii (stejari, cea 300 de ani, cel de la Manastirea Cernica are în jur de 400 ani)
* Necropolă neolitică Căldăraru din cultura Boian ( 4400-4200 î.H.) la nord-est de satul Căldăraru, la un kilometru de acesta, rară în Europa la asemenea dimensiuni; mărturii despre vechimea practicării cultului solar, vezi şi Salsovia(Dobrogea)
* Zonă de agrement (lac, ştrand, ambarcaţiuni, pescuit sportiv).
4. Trasee turistice în HERĂŞTI
Sat aşezat în lunca Argeşului (DN 4+DJ 401; 40 km sud-est).
Palatul din Herăști, cunoscut sub numele de “Casa de Piatră”. 1640, construcţie a cărturarului Udrişte (Iorest) Năsturel (7-1659), mare logofăt şi cumnat al lui Matei Basarab; zidire amplă, raritate în epocă, „…un palat fără egal” {Paul de Alep), cel mai valoros edificiu laic al vremii din această parte a ţării – muzeu.
* Biserica din Herăști, ridicată în 1644 de Elina Doamna, soţia lui Matei Basarab, cea mai deșteaptă nevastă de domnitor, cea care a contribuit la introducerea tiparului în Țara Românească, alături de fratele ei, Udriște Năsturel. Udriște a fost primul scriitor în limba română în secolul al XVII-lea.
intervenţii din 1833 ale familiei Obrenovici (cnezi ai Serbiei, proprietari ai unor moşii în lunca Argeşului).
5. Trasee turistice în COMANA.
Comună situată în Valea Neajlovului, spre confluenţa cu Argeşul, vecină lacului şi pădurii omonime (DJ 411; 30 km vest). Mănăstirea Comana – operă succesivă a voievozilor Vlad Ţepeş, Radu Şerban (sec. XV, 1609) şi a paharnicului Şerban Cantacuzino (1700); Casă domnească, foişor pe coloane de piatră specific stilului brâncovenesc (restaurare) * Baltă cu aspect deltan (pescuit sportiv) * Rezervaţie naturală (pădure: bujori sălbatici).
6. Trasee turistice în CĂLUGĂRENI
Comună situată în amonte pe Valea Neajlovului (DN 5, km 28; 11 km vest), locul unde Mihai Viteazul a învins oştirea lui Sinan Paşa, mult superioară numeric, la 13/23 august 1595, „…fapt de cea mai mare admiraţie şi de faimă veşnică” (Edward Barton, ambasador englez), „…briliantul cel mai strălucit al cununei gloriei române” (Nicolae Bălcescu). Monument comemorativ (1913, O. Spăethe) * Plăci comemorative (1935, meplaturi de bronz, C. Baraschi) * însemn memorial (1682, cruce înălţată de Şerban Cantacuzinocu prilejul inaugurării podului de peste Câlniştea; având o greutate de cea 10 tone, este socotită printre cele mai impunătoare monumente de acest fel din ţară).
7. Trasee turistice în ADUNAŢII COPĂCENI
Comună situată în Lunca Argeşului (DN 5, km 18; 10 km nord). Zonă de agrement.
8. Trasee turistice în POPEŞTI
Sat aşezat în raza unui promontoriu fluviatil din Lunca Argeşului (DJ 412 A; 8 km nord-vest).
Acropole şi aşezare civilă din epoca geto-dacică (sec. II î.H.-I d.H.), pe urme de locuire mai veche semnalate încă din veacul trecut de Cezar Bolliac şi Grigore Tocilescu: locuinţe, vetre, gropi de provizii, un mare palat din lemn fără egal în alte aşezări getice, olărie, un candelabru de teracotă cu trei braţe (asemănător celui de la Crăsanii de Sus), piesă rară a cărei prezenţă nu a putut fi explicată: fortificaţie considerată centrul politic al uniunii tribale din mijlocul căreia s-a ridicat Burebista. distrusă probabil în timpul expediţiei lui Sextus Aelius Catus (11-12 d.H.)
* Biserică înălţată de marele vistier Cristea Popescu, 1689, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din Câmpia Dunării (mobilier original, tablou votiv cu familia ctitorului şi imaginea domnitorului Constantin Brâncoveanu).
9. Trasee turistice în CIOROGÂRLA
Comună situată pe malul râului omonim (DJ 601; 35 km nord-vest). Mănăstirea Samurcăşeşti-Dărvari (1808, construcţie la curtea vornicului Constantin Samurcaş; pictură de Gh. Tattarescu, cea 1870; „berbecii”, element decorativ insolit, evocă legenda întemeierii; loc de refugiu pentru haiducul-căpitan lancu Jianu. la 1821; restaurări). Colecţie de artă veche (donaţii de la Tudor Vladimirescu. lancu Jianu; obiecte de artă populară, pictură pe cap de peşte) * Monument închinat căpitanului Nicolae Valter Mărăcineanu(Erou, 1877) * Pinu „lui Jianu”.
10. Trasee turistice în BOLINTIN VALE
Oraş situat între Sabar şi Argeş (DJ 601; 6 km vest).
Mormântul şi monumentul funerar ale scriitorului-politician Dimitrie Bolintineanu (1888, K. Storck); sub domnia lui Al. I. Cuza poetul a semnat, ca ministru al cultelor, decretele de secularizare a averilor mănăstireşti şi de înfiinţare a Universităţii din Bucureşti
* Biserică, 1832.
11. Trasee turistice în FLOREŞTI-STOENEŞTI
Comună situată pe malurile Sabarului (DJ 401 A; 6 km nord-vest).
Palatul Drugănescu (1730, pe vatră mai veche; exemplar caracteristic arhitecturii brâncoveneşti, cu foişor pe coloane şi loggie deschisă către fostul iaz) – Muzeul Etnografic al Câmpiei Dunării (ţesături, port ţărănesc, scoarţe, ştergare, costume de păstor, de surugiu, instalaţii de tehnică populară)
* Biserică a vornicului Drugănescu (1723; elemente constructive postbrâncoveneşti)
* Zonă de interes etnografic (lemn cioplit, numeroase traforuri).
12. Trasee turistice în GĂISENI
Comună situată în Lunca Argeşului (DJ 401 A; 5 km nord-vest). Mănăstirea Strâmbul (1521, zidire a marelui vornicDrăghici Vintilescu; după 1864, prima şcoală din împrejurimi); biserica de început este acum altarul monumentului mărit de două ori în sec. XVII-XIX (fragmente de frescă, 1565) * Zonă de pescuit sportiv.
13. Trasee turistice în CĂSCIOARELE
Sat în Lunca Argeşului (DJ 401 A; 3 km vest).
Mănăstire, ctitorie din jurul anului 1430, probabil a marelui stolnic Neagoe (piatră tombală de la 1504, după descifrările lui N. Iorga), înzestrată cu ţigani robi care locuiau în bordeie – „căscioare”; biserică refăcută (resturi din paramentul original); catapeteasmă, policandru, icoane, de la Muntele Afhos; foarte bogată la vremea ei, a fost deseori ţinta unor atacuri, inclusiv ale cetelor conduse de celebrii Tunsu şi Terente.
13. Trasee turistice în POTLOGI
Comună situată între Sabar şi Argeş (DJ 401 A; 9 km nord-vest).
Curte a logofătului Constantin Brâncoveanu (cea 1680; reşedinţă, pivniţe, cuhne)
* Biserică (1683; piatră cioplită la ancadramente, tablou votiv de familie)
* Palat. 1699, înălţat de domnitorul Brâncoveanu fiului său Constantin (la inaugurare, un improvizat poet, Ianichie Hagiul, îşi plasa laudele în poema ,Jm de curând zidită, foarte frumoasă şi foarte strălucită casă”); a constituit modelul care, ţinând seama de formele arhitecturii munteneşti tradiţionale, avea să impună stilul epocii brâncoveneşti: plan dreptunghiular, două niveluri, acces exterior la etaj înlesnit de scara cu foişor pe coloane sculptate şi balustradă din piatră mai totdeauna traforată, loggie orientată spre lac, interior decorat cu panouri florale de inspiraţie persană; „…zidit europeneşte, scria La Motraye în 1714, ornat pe dinăuntru cu plafonduri bogate şi cu picturi bune”; „…Potlogi,întăreaF./. Sullzerla 1781, întrecuse cu mult pe toate celelalte (ctitorii domneşti, n.n.) în mărime şi în construcţie”
* Monumentul Eroilor din Războiul pentru Independenţă (1910, Al. Bruneanu, A. Iliescu).
14. Trasee turistice în MOGOŞOAIA
Comună situată în vecinătatea lacului cu acelaşi nume de pe Valea Colentinei (DN 1 A, km 17; 38 km est). Curtea vel-logofătului Constantin Brâncoveanu (cea 1680)
* Biserică (1688, cu elemente ale noului stil în formare)
* Palat. 1702, construit sub îndrumarea domnitorului Brâncoveanu – „cea mai importantă construcţie civilă de epocă…operă de seamă a arhitecturii vechi româneşti”, edificiu care motivează pe deplin remarca lui Henry Focillon: ,Mai ales sub Constantin Brâncoveanu, la sfârşitul secolului al XVIl-lea, arta…reflectă un fast imperial”; foişor elegant cu decoraţii în piatră sculptată şi filigranată, loggie spaţioasă la etaj susţinută de coloane cu capiteluri corintice şi fuse în torsadă pe balustrada ornată dominant vegetal. ,Mogoşoaia încântă prin armonia lui de monument de Renaştere târzie şi prin fantezia fabuloasă şi orientală a detaliilor. O loggia cu coloane răsucite, dând înspre lac, constituie o splendidă izbândă arhitectonică “;bucătărie (cuhne) în curte, cu bolţi pe trompe etajate * Parc amenajat la începutul sec. XX, pe malul lacului
* Mausoleu al familiei Bibescu *
* Zonă de agrement (lac, ştrand, ambarcaţiuni, pescuit sportiv).
15. Trasee turistice în BUFTEA
Oraş situat în apropierea lacului omonim, una dintre primele acumulări de apă ale Colentinei (DN 1 A, km 21; 4 km nord-vest).
Zonă de agrement (lac, ştrand, ambarcaţiuni, pescuit sportiv)
* Palat (sec. XIX; fostă reşedinţă a domnitorului Barbu Ştirbei, 1849-1856) * „Bucureşti”, studiouri cinematografice naţionale (cea 30 ha; amenajări specifice)
* Rebegeşti (Biserică înălţată de marele logofăt Radu Kretzulescu, 1669; la regularizarea Colentinei, în 1934, edificiul a fost urcat cu 3. 5 m fără a se demonta – prima lucrare de acest fel din ţară – şi amplasat unde se află acum. pe digul dintre lacurile Buftea şi Zmeul).
16. Trasee turistice în CIOLPANI
Comună situată în vecinătatea pădurii cu acelaşi nume, cuprinsă între văile râurilor Snagov şi Ialomiţa (DN 1, km 33; 27 km nord-est). Rezervaţie dendrologică (50 ha); Staţiune de cercetări forestiere * Mănăstirea Ţigăneşti (1812, pe locul unei aşezări de la 1780; şcoală de ţesături artistice, 1900, astăzi ateliere specializate: cergi, carpete, ştergare, velinţe, broderii, odăjdii preoţeşti) * Piscu (Olărit tradiţional, ceramică smălţuită cu decor geometric în galben-cafeniu pe fondul de castană coaptă) *Mănăstirea Bălteni. unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură din Muntenia (sec. XVI, 1626; contraforţi, pridvor care îmbracă biserica pe trei laturi); lac, pădure (aici. Iancu de Hunedoara 1-a ucis pe voievodul Vlad Dracul, în 1447; după legendă, tot aici ar fi fost omorât şi Vlad Ţepeş, al cărui cap a luat drumul Istanbulului).
17. Trasee turistice în SNAGOV
Comună riverană limanului fluviatil omonim din bazinul Ialomiţei (DJ 101 B; 11 km est).
Mănăstirea Snagov – monument istoric, de arhitectură şi de artă (sec. XV, rectitorit de Neagoe Basarab, 1517-1521; cel mai mare ansamblu de frescă din ţară, 1563); important centru medieval de cultură cu una dintre cele şase tipografii (Snagov, Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Tbilisi-Gruzia. Alep-Siria) instalate în secolul al XVII-lea, prin grija lui Antim Ivireanul, cărturar ce lăsa cuvânt ..cu blestem” urmaşilor săi:„…tipograful să înveţe meşteşugul tipografiei unul după altul, pentru ca să nu piară acest meşteşug din ţară, nici să se părăsească lucrul cărţilor în folosul ţării şi pentru ajutorul casei”
* Rezervaţie botanică (cea 1.700 ha; plante de baltă, specii tropicale, vegetaţie ierboasă rară şi relict al vegetaţiei lemnoase: stejari de 100-200 de ani. urmaşi ai multisecularului Codru al Vlăsiei; zonă de interes ştiinţific, 100 ha)
*Agrement (cel mai generos şi mai bine dotat loc de week-end aflat în împrejurimile Capitalei: lac, ştranduri, ambarcaţiuni, terenuri de sport, pescuit, odihnă).
18. Trasee turistice în CĂLDĂRUŞANI
Pădure, lac intermediar în care deversează râurile Vlăsia şi Cociovalişte (DJ 101 C; 14 km sud-est).
Mănăstirea Căldăruşani – ctitorie a lui Matei Basarab. 1638, „…vastă şi cu totul nouă, cum nu se poate mai frumoasă” (PauldeAlep, după 1650); important centru de cultură de-a lungul timpului (copişti, traducători, şcoală de zugravi, bibliotecă, tipografie, unde a lucrat, printre alţii, compozitorul-cărturar-tipograf Macarie (sec. XIX) şi a „ucenicit” Nicolae Grigorescu la 16-17 ani; prin 1926, Gala Galactionvedea că mai sunt „…frumoase, întregi şi fără vârstă: zarea, papura, plopii şi cucii trubaduri!”, fără a uita ziua în care „am intrat întâia oară…alături de scumpul meu amic Tudor Arghezi, amândoi nerăbdători şi mânjiţi de cerneala primelor tipărituri, dar încă robi, sub pravila şcoalei secundare…”;
Colecţie de artă veche (manuscrise, cărţi, produse ale meşteşugarilor de altădată, pictură, inclusiv semnată de N. Grigorescu)
* Cocioc (Biserică din 1825 în preajma căreia a funcţionat o vreme tipografia).
19. Trasee turistice în BALAMUCI
Mănăstire, zidire a marelui logofăt Papa din Greci, 1635, probabil pe vatră antică, o „grădişte” în pădurea Potcoava din vecinătatea Căldăruşanilor; renovări succesive (la 1752, când i se mai spunea şi „Noul Neamţ”, prin 1911-1913, când era botezată ,JPopa Gheorghe din luncă”, în 1982-1987) – astăzi, „…un strălucit exemplu de arhitectură post-brâncovenească” (V. Drăguţ):pridvor pe coloane cu capiteluri bogat împodobite, ancadramente şi traforuri din piatră cioplită, sculptură în trunchiuri de copac, valoroasă catapeteasmă, pietre tombale, sec. XVII; paraclis nou, ziduri de incintă; Colecţie de artă veche.
20. Trasee turistice în CĂCIULAŢI
Sat aşezat pe Valea Cociovaliştei (DJ 101; 11 km sud-vest).
Palat (1834, neoclasic; fostă reşedinţă a domnitorului Alexandru D. Ghica, 1834-1842);
parc, lac (pescuit sportiv).
21. Trasee turistice în BALOTEŞTI
Comună situată pe cursul mijlociu al Cociovaliştei (DJ 101; 6 km sud-vest). Biserică (1763, de influenţă postbrâncovenească: pridvor, piatră cioplită).
22. Ce poți vedea în PĂDUREA BĂNEASA
Zonă de agrement (DN 1, km 10; 12 km sud),
pădure de stejar şi tei, cea 50 ha.
Grădină zoo (peste 1.000 de animale şi păsări din regiuni diferite ale Pământului)
* Tunari (Poligon internaţional de tir).
ÎMPREJURIMI: oraşul Bucureşti (10 km).
